Tim Drone

România, groapa de gunoi a Europei: câte deșeuri intră în țară, câte se reciclează și cât este de legal

S-a vehiculat de mai multe ori în trecut faptul că România este groapa de gunoi a Europei. Din păcate, această realitate a fost confirmată de curând și de către ministrul Mediului, Tanczos Barna.

Conform datelor deținute de Ministerul Mediului, un număr mare de firme românești se ocupă cu importul de gunoi în țara noastră. Respectivele cantități masive de deșeuri sunt trecute în documentele oficiale drept materie primă pentru reciclare. În realitate, însă, ”firma care le aduce rămâne cu 10% prelucrat şi 80% ajunge la groapă”, a afirmat Tanczos Barna.

Partea cea mai tristă este că nu discutăm de vreo eroare sau excepție, ci de un model de afaceri. Acestea sunt ”încălcări intenționate ale legii”. Pe de o parte, Barna a anunțat că se lucrează la nivelul Guvernului la mai multe schimbări legislative pentru a preveni acest comportament. Mai mult decât atât, se dorește specializarea unor procurori pe infracțiuni de mediu.

„Eu cred că este mult spus ‘groapa de gunoi’, dar este un fenomen generalizat, un fenomen care se bazează pe acea regulă care permite introducerea în statele membre dintr-un alt stat membru – şi este valabil pentru toate statele membre – a materiei prime pentru reciclare. Ceea ce se aduce în aceste containere declarativ este materie primă pentru reciclare. Declarativ, pentru că de foarte multe ori în containere se găseşte şi altceva decât ceea ce este declarat. Asta am văzut ultima dată şi la Constanţa, când am fost la faţa locului”, a declarat ministrul la emisiunea Insider politic, de la Prima TV, întrebat cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei.

Pentru a întări argumentul că este imposibil ca întreaga cantitate de deșeuri să fie importată pentru reciclare, oficialul român a atras atenția și asupra faptului că în containere au fost găsite microcipuri. Ca referință, acestea erau materiale pentru un alt tip de reciclare decât cel declarat în acte. În opinia ministrului, acest fenomen trebuie controlat „foarte riguros” împreună cu vama şi Poliţia de Frontieră, instituţii care trebuie dotate cu aparatura necesară depistării unor astfel de transporturi.

„Nu ar trebui să existe acest fenomen. Un lucru este cert: deşeurile în sine care sunt destinate depozitării din start nu pot fi aduse în România, sau nu pot fi duse din România în alt stat membru, dar sub titulatura de materie primă se mai aduc materiale care nu ajung la reciclare, ci ajung la depozitare”, a explicat ministrul.

Ca un progres, în ultimii ani, unele transporturi de deșeuri se pare că au returnate în țara de proveniență, în timp ce altele au ajuns să fie complete neutralizate pe teritoriul țării noastre. ”Aceste descoperiri nu sunt de ordinul zecilor de milioane de tone. (…) Comparativ cu deşeurile generate în România, aceste deşeuri nu sunt semnificative, dar fenomenul în sine trebuie controlat şi aceste reţele trebuie distruse din faşă”, mai spune ministrul.

Nu ajută nici faptul că nu există în România foarte mulți oameni specializați pe investigarea acestor nereguli. ”Sunt doar câţiva procurori specializaţi pe infracţionalitate de mediu. Unul dintre ei este tocmai la Constanţa şi tocmai de aceea avem şi eficienţă acolo, în port şi în controalele pe care le desfăşurăm. Am început o activitate de regândire a sistemului instituţional la Ministerul Justiţiei există deja un grup de lucru pe schimbările structurale în vederea asigurării procurorilor specializaţi în toată ţara pe infracţionalitate de mediu”, a adăugat ministrul Mediului.

SURSĂ ARTICOL

Visits: 52

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *