Tim Drone

Februarie 2021 – risc de black-out!

Încă din 2012 am scris că Europa se vulnerabilizează odată cu aprobarea și închiderea „cleștelui energetic rusesc”.

Am

reluat analiza în primul articol din Contributors din mai 2020. De câteva săptămâni Rusia și-a intensificat asaltul în razboiul energetic, parte a războiului asimetric (unii îi zic hibrid) pe care îl desfășoară, prin creșterea prețului la gaze. Europa este devastată.

În 2017 am participat la o conferință pe probleme de securitate la Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate în care am afirmat ca Romania poate intra în black-out. În ianuarie 2021 doar o regiune (12 judete) a intrat în black-out. Imediat am analizat posibilitatea declanșării unuia național.

Reiau tema deoarece iarna ce vine nu se arată prea veselă.

Acum câteva zile profesorul Dumitru Chisăliță a elaborat o analiză prin care arată că România nu poate suplinii cererea de gaze în această iarnă. Nu reiau decât previziunea domniei sale asupra perioadelor critice. Din graficul de mai jos, vedem că începând cu prima săptămână a lunii octombrie avem o potențială imposibilitate de a aproviziona consumatorii cu gaze naturale. Cea mai critică perioadă previzionată este luna februarie 2022, când deobicei se înregistrează temperaturi de – 15 grade.

Dacă vom avea lipsă de gaze nu cumva vom avea și o lipsă de energie electrică?
Articolul din ianuarie se încheia așa: „Întrebarea rămâne: “Când intrăm într-un black-out?” Nu știu. Dar știu că în 14 octombrie 2020 am avut un import de 2133 MW pentru o perioadă scurtă. (…)”
Încercăm să dăm un răspuns, cunoscând datele de producție și consum ale anului trecut, an care a avut un sezon de iarnă mai cald în comparație cu ultimii ani.
Din datele strânse din site-ul Transelectrica, pentru 2020 cel mai mare consum de energie electrică s-a înregistrat în data de 8 decembrie 2020 în intervalul orar 09.59 – 10.09 și acesta a fost de 9889 MWh.
Cel mai mare import de energie electrică s-a înregistrat în data de 14 octombrie 2020 în intervalul orar 19.10 – 19.20.
Analizăm cum a evoluat soldul consum – producție și soldul import – export pentru tot anul 2020.

Observăm că în marea majoritate a timpului consumul se află peste producție și importurile (ambele cu albastru) sunt definitorii pentru anul 2020.
De asemenea luăm ultimul sezon de iarnă. Datele consum – producție și import – export pentru perioada 1 octombrie 2020 – 31 martie 2021 arată așa:

Explicația creșterii importurilor este scăderea capacității de producție de energie securitară (cărbune, gaze, nuclear) în ultimii 10 ani:

Această scădere se datorează scăderii dramatice a producției de energie electrică din cărbune, cu mai mult de 50% și neînlocuirea capacităților ieșite din uz cu noi capacități securitare:

Cu toate că există multe capacități de producție de energie electrică din regenerabile (hidro, eolian, solar), nu ne putem baza pe acestea deoarece încă nu știm care va fi regimul meteorologic. În primul rând previziunile temperaturilor nu ne spun când sau dacă vom avea temperaturi sub -15 grade. În al doilea rând nu știm care va fi încărcarea cu apă a lacurilor de acumulare și de asemenea nu știm cum va bate vântul. Cu alte cuvinte, nu avem nici o certitudine că există posibilitatea ca să producem și să importăm energia electrică necesară consumului.

După cum ați remarcat nu am adus în discuție prețul energiei electrice, subiect tratat acum 3 săptămâni, deci nu mai are rost să mai discutăm de scumpiri. (O explicație extrem de clară mai puteți citi aici.)

Să tragem cea mai importantă concluzie: Există posibilitatea ca România să nu fie în stare să producă și să importe atâta energie de cât are nevoie dacă se vor înregistra temperaturi joase. Această impotență se datorează politicilor energetice dezastruoase ale tuturor guvernelor de până azi, adică a lipsei de investiții în capacități securitare și în posibilitatea de interconecatre cu țările vecine pentru import. Miza pe energie regenerabilă nu conferă nici o garanție că sistemul energetic național poate funcționa în lipsa capacităților securitare. Să nu uităm că Hidroelectrica, pe care s-a bazat enorm de mult toți factorii de decizie în politicile energetice nu și-a decolmatat lacurile de 30 de ani ci s-a ocupat de fel de fel de proiecte fantasmagorice, gen energie solară din lacuri acoperite cu panouri, achiziția de hârtii (studii de fezabilitatea sau proiete pe solar sau eolian) sau înființarea de alte societăți comerciale cu consilii de administrație, directorate, secretare, șoferi, sedii și mașini. Toate acestea fiind o rezultantă a politizării și deprofesionalizării. Dar cauzele întreruperilor potențiale de furnizarea a energie electrice sunt aceleași cu ale scumpirii, cauze enumerate aici.

Am scris despre politicile dezastruoase! Iată un grafic realizat de domnul Nicolae Codreanu, reputat specialist în energie (din Deva), grafic din care observăm că s-au închis foarte multe capacități de producție și nu au fost înlocuite cu altele. Aveam cea mai mare regresie din țările Uniunii Europene (+ Marea Britanie) a puterii nete totale de injecție în sistemul energetic național: – 23,4%. Nu putem să ne comparăm cu Ungaria (+ 18,8%) sau Polonia (+26,6%).Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

SURSĂ ARTICOL

Visits: 8