Un AI este catalogat drept „constient” de catre cercetatori
Am batut cale lunga, nu-i asa? De la AI-urile pentru sah, sudoku, Dota, StarCraft la videoclipurile populare de pe net in care un robot, constient cica, alege sa-si puna capat zilelor si sa se arunce intr-o fantana.
La mijlocul acestor concepte si evenimente se regaseste GPT-3, un AI pentru language-generation care a facut furori in comunitatea stiintifica. Acest model OpenAI este un sistem bazat de machine-learning care genereaza text foarte rapid si eficace, folosind un minim de interactiune umana si limbaj autoregresiv.
Cercetatorii par incantati
AI-ul poate recunoaste si imita tipare de cuvinte si propozitii inainte de a estima textul urmator, datorita celor 175 de miliarde de parametri lingvistici cu care acesta este inzestrat.
Tocmai de aceea, David Chalmers, un profesor de la New York University si expert in filosofia cognitiva afirma entuziasmat ca GPT-3 chiar ar putea fi „constient”. Chalmers isi argumenteaza opinia, precizand ca, „daca un vierme cu 302 neuroni da semne ca este constient, atunci un AI cu 175 de miliarde de parametri lingvistici este si el constient”.
Sursele spun ca AI-ul poate procesa de 45 de miliarde de ori mai rapid totalitatea cuvintelor pe care o fiinta umana le cunoaste, dobandeste si foloseste de-a lungul vietii.
AI-ul ca baza pentru concepte vaste
Sam Altman, reprezentant OpenAI, este entuziasmat de afirmatiile cercetatorului. Daca lucrurile se prezinta in felul acesta, am putea fi martori la existenta unui AGI primitiv. AGI-ul (Artificial General Intelligence) este un concept care se refera la situatia ipotetica in care o inteligenta artificiala se dezvolta atat de mult, incat este capabila sa invete, sa inteleaga si sa intreprinda orice sarcina intelectuala umana.
Sa zicem ca o mica parte din acest concept a putut fi observata in cazul AI-urilor care creeaza prin text povestiri plecand de la un numar foarte mic de cuvinte. Desigur, multe astfel de programe au performante limitate, care sunt destinate mai degraba amuzamentului unor tineri care se plictisesc decat unei utopii in care filosofii, psihologii, lingvistii si programatorii danseaza hora in jurul primului robot constient.
Pe de alta parte, progresul exista. Iar exemplele sunt destule. Imi place sa fac o analogie cu „Robotii” lui Isaac Asimov. Chiar daca suntem cam departe de acel „eureka” pe care il vom striga la crearea unui AGI, mai in gluma, mai in serios, ne vom trezi in cele din urma ca am creat creierele pozitronice. Iar cand se va intampla asta, cine stie, poate vom avea nevoie de cele Trei Legi ale Roboticii.