Relaxarea: cum influențează organismul și de ce ai nevoie de ea?
Oricât ai fi de activ de felul tău, ai nevoie regulat de relaxare, deoarece corpul funcționează mai bine după astfel de momente. Printre altele, relaxarea influențează pozitiv tensiunea arterială, digestia și respirația.
Ce înseamnă răspunsul la relaxare?
Răspunsul la relaxare este o denumire pentru ceea ce se întâmplă în corp atunci când sistemul nervos parasimpatic este responsabil de funcțiile organismului. Această parte a sistemului nervos reglează activitatea organelor și a glandelor în timp ce persoana se află în repaus. Răspunsul tău de relaxare începe atunci când te simți în siguranță și poate bloca efectele răspunsului corpului la stres. Aceste schimbări sunt bune pentru sănătatea fizică, dar și pentru cea mentală, scrie doc.ro.
Ritmul cardiac încetinește când ești relaxat
Stresul declanșează activitate în sistemul nervos simpatic, care este responsabil de funcțiile corpului în situații periculoase. Acest răspuns de „luptă sau fugi” trimite hormoni numiți catecolamine pentru a accelera ritmul cardiac. Relaxarea anunță corpul că este bine să economisească energie. Sistemul parasimpatic preia ștafeta și eliberează un hormon numit acetilcolină, care încetinește ritmul cardiac.
Tensiunea arterială scade când te relaxezi
Hormonii stresului pot accelera ritmul cardiac și pot îngusta vasele de sânge, situație care poate crește temporar tensiunea arterială. Opusul se întâmplă atunci când te relaxezi. Dacă ai tensiune arterială crescută, metodele de relaxare, cum ar fi meditația, te pot ajuta să gestionezi stresul și să reduci riscul de boli de inimă. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să renunți la medicamente! Dacă medicul ți-a prescris tratament medicamentos pentru hipertensiune, acesta trebuie urmat îndeaproape.
Digestia se îmbunătățește odată cu relaxarea
Atunci când stresul provoacă reacția de „luptă sau fugi”, digestia este oprită pe măsură ce sângele se deplasează către mușchii mai mari. Relaxarea inversează acest proces și, în plus, scade inflamația care poate produce daune intestinelor. Stresul joacă un rol în multe probleme digestive, cum ar fi sindromul colonului iritabil. Tehnicile de calmare, cum ar fi respirația profundă sau meditația, pot ajuta la gestionarea simptomelor.
Când ești relaxat, respirația se reglează
Când o persoană se sperie, cei din jur tind să îi spună să respire adânc și rar. Există un motiv întemeiat pentru acest lucru: când ești stresat, respirația se accelerează fără să-ți dai seama. Respirația prea rapidă poate duce la niveluri scăzute de dioxid de carbon în sânge, ceea ce te poate face să te simți amețit și slăbit, însă relaxarea conștientă încetinește ritmul de respirație.
Mușchii se odihnesc când te relaxezi
Corpul tinde să se rigidizeze, să se înțepenească atunci când te simți amenințat, indiferent dacă este vorba de o amenințare concretă, fizică (cum ar fi un câine care îți iese în față lătrând) sau de o amenințare abstractă, cum ar fi un termen limită pe care îl ai la serviciu. De obicei, și mușchii se relaxează atunci când te calmezi. Însă stresul de lungă durată poate face ca mușchii să fie tensionați aproape tot timpul, ceea ce poate duce la alte neplăceri, precum unele dureri de spate.
Relaxarea reduce intensitatea durerilor
Relaxarea nu te scapă de dureri, dar poate reduce intensitatea acestora. Relaxarea determină creierul să elibereze endorfine, substanțe chimice care acționează ca analgezice naturale. Studiile arată că unele tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, pot diminua durerea asociată cu afecțiuni precum fibromialgia, migrenele, durerile pelvine cronice și sindromul intestinului iritabil.
Relaxarea ajută la controlul glicemiei
Hormonii de stres pot crește glicemia, iar dacă suferi de diabet, efortul necesar pentru a-ți gestiona starea îți poate amplifica stresul. Relaxarea te poate ajuta să controlezi mai ușor glicemia dar, atenție, nu poate lua locul medicamentului. Pentru a te relaxa, ia în calcul unele exerciții fizice pe care să le efectuezi în mod regulat și străduiește-te să dormi suficient. De folos îți pot fi și unele practici de relaxare, cum ar fi meditația sau yoga.
Relaxarea ajută la echilibrarea sistemului imunitar
Stresul de lungă durată îngreunează misiunea organismului de a lupta împotriva infecțiilor, însă relaxarea profundă poate ajuta sistemul imunitar să se echilibreze. Te poți apropia de acest echilibru cu ajutorul unor tehnici precum relaxarea musculară progresivă care presupune să încordezi și apoi să relaxezi toți mușchii mari, unul câte unul. Este și mai important să înveți să îți gestionezi grijile pe măsură ce înaintezi în vârstă, deoarece funcția imunitară scade în mod natural în timp.
Dormi mai bine atunci când ești relaxat
Uneori, s-ar putea să nu poți dormi chiar și atunci când ești obosit. Această stare paradoxală este un semn că te afli încă în modul „luptă sau fugi”. Tehnicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă, te pot ajuta să îți activezi răspunsul la relaxare. Pentru a obține un somn odihnitor poți încerca și un supliment alimentar pe bază de ingrediente din plante, cum ar fi valeriană, floarea pasiunii, roiniță și mentă.
La ce metode de relaxare poți apela?
Unii oameni se relaxează în timp ce grădinăresc, în timp ce gătesc sau citind cărți, alții meditează sau fac exerciții de respirație în singurătate. Pentru a reuși să te relaxezi adecvat, poți explora tehnici precum diverse imagini vizuale, relaxare musculară progresivă (sau metoda Jacobson), masaje de relaxare, respirație profundă sau biofeedback (se face la terapeut și presupune aplicarea unor senzori pentru a monitoriza undele cerebrale sau pentru a măsura ritmul cardiac, pentru a monitoriza activitatea electrică în mușchi etc.; în funcție de problemele de sănătate ale persoanei, terapeutul poate folosi o varietate de metode de biofeedback).
Dacă te interesează una dintre acest proceduri, dar nu știi de unde să începi, poți cere sfatul medicului sau poți căuta pe internet diverși specialiști care discută despre aceste tehnici pe site-urile lor sau pe YouTube.
De asemenea, poți lua în calcul și metoda Benson de relaxare, care poate fi încercată la domiciliu, fără ajutorul unui profesionist. Această tehnică a fost creată de medicul cardiolog Herbert Benson, cel care care a descris primul răspunsul la relaxare. Iată cum se procedează:
Așază-te confortabil.
Închide ochii.
Relaxează rând pe rând toți mușchii, începând de la picioare și până la cap.
Respiră conștient (respirația se realizează prin nas, cu gura închisă).
Repetă acest exercițiu timp de aproximativ 20 de minute, după care mai rămâi cu ochii închiși pentru câteva minute.