Tim Drone

Studiu: Declinul cognitiv în diabet, identificat prin examene oculare

Pe măsură ce îmbătrânesc, persoanele cu diabet sunt mai predispuse să dezvolte boala Alzheimer și alte tulburări cognitive decât persoanele fără diabet. Un studiu apărut în ianuarie 2021 arată că imagistica de rutină a ochilor poate identifica modificările retinei asociate cu tulburări cognitive la persoanele în vârstă cu diabet de tip 1.

Sursă foto: Shutterstock

Autorii studiului afirmă că aceste cercetări pot deschide calea spre o metodă relativ ușoară pentru detectarea timpurie a declinului cognitiv în această grupă de populație, oferind modalități mai bune de a înțelege, de a diagnostica și de a trata în cele din urmă declinul, scrie doc.ro.

Cercetările anterioare au demonstrat o asociere între retinopatia diabetică proliferativă (o complicație a diabetului care poate afecta grav vederea) și afectarea cognitivă la persoanele cu diabet de tip 1. Având în vedere informațiile existente legate de modificările celulare de la nivelul retinei care ar putea reflecta modificările creierului, oamenii de știință au fost interesați să afle dacă tehnicile imagistice care vizualizează acele modificări ale retinei ar putea reflecta modificările funcțiilor cognitive.

Ce este retinopatia diabetică?

Retinopatia diabetică apare atunci când nivelul ridicat de zahăr din sânge deteriorează vasele de sânge de sub retină. Există două tipuri primare, retinopatia diabetică neproliferativă și retinopatia diabetică proliferativă. În primul caz, vasele de sânge ale retinei se scurg, determinând umflarea maculei; există trei etape ale bolii; ușoară, moderată și severă. În al doilea caz, în retinoaptia diabetică proliferativă, se formează noi vase de sânge, dar acestea sunt slabe și predispuse la scurgeri. Se formează astfel țesut cicatricial, care poate duce la detașarea retinei și la orbire.

Echipa de cercetare de la Centrul de Diabet Joslin din Boston s-a bazat pe scanări oculare adunate în mod obișnuit de la pacienți ca parte a îngrijirii normale a vederii la Institutul Joslin’s Beetham Eye. Un set de scanări s-a bazat pe tomografia în coerență optică (o tehnică bazată pe utilizarea luminii pentru a vedea secțiuni transversale ale retinei). Un al doilea set de scanări a folosit angiografia OCT (care examinează vasele de sânge din retină). Ambele tipuri de scanări sunt neinvazive, sunt disponibile pe scară largă în clinicile oftalmologice din SUA și pot fi efectuate în câteva minute.

Astfel, studiul de față a înrolat 129 de participanți care făceau parte dintr-un studiu extins denumit Medalist (program inițiat de centrul Joslin în 1948), care examinează persoanele care trăiesc cu diabet de tip 1 de 50 de ani sau de mai bine de 50 de ani. Acești voluntari au efectuat o serie de teste cognitive incluzând sarcini care testează funcția de memorie, precum și viteza psihomotorie (evaluează timpul necesar aranjării obiectelor cu mâna).

Conexiuni între declinul cognitiv și afectarea retinei

În mod surprinzător, cercetătorii au descoperit asociații foarte puternice între performanța sarcinilor de memorie și modificările structurale ale rețelelor de vase de sânge profunde din retină. Aceste rezultate sunt interesante deoarece memoria este principala sarcină cognitivă afectată de boala Alzheimer și de declinul cognitiv.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, asocieri puternice între retinopatia diabetică proliferativă și viteza psihomotorie. Această constatare confirmă rezultate anterioare care au fost identificate în rândul unui grup mai mic de participanți la studiul Medalist și au oferit detalii despre modificările conexe ale structurii retinei. În plus, cercetătorii au observat că retinopatia a fost asociată cu performanța memoriei în rândul grupului mai mare de participanți.

Deși aceste rezultate trebuie confirmate în investigații clinice mai mari, examenele oculare de rutină par să detecteze totuși modificările cognitive care au loc la persoanele cu diabet. În prezent, alte modalități de a detecta afecțiuni precum boala Alzheimer, cum ar fi scanarea RMN, sunt dificile și costisitoare. Oamenii sunt de obicei testați numai atunci când prezintă simptome de declin cognitiv, iar tratamentele recomandate în acel stadiu de obicei nu sunt de prea mare ajutor.

Dacă starea ar putea fi putea detectată într-un stadiu mai timpuriu, când persoanele sunt încă asimptomatice, acest lucru ar putea aduce beneficii pacienților. Detectarea mai timpurie ar putea ajuta, de exemplu, la dezvoltarea unor terapii mai bune pentru bolile neurocognitive.

Echipa de cercetare de la Joslin intenționează să lanseze un studiu prospectiv mai amplu pentru a confirma potențialul imagisticii oculare de a detecta din timp semne ale declinului cognitiv. Această cercetare va include persoane cu diabet zaharat de tip 1 care sunt mai tinere și nu au avut boala de atât de mult timp precum participanții din programul Medalist. Oamenii de știință vor analiza, de asemenea, RMN-uri și probe de creier donate postmortem de la participanți care au fost în acest program.

În plus față de activitatea de urmărire a diabetului de tip 1, oamenii de știință intenționează să efectueze un studiu similar pentru persoanele cu diabet de tip 2. Retinopatia diabetică proliferativă este asociată cu declinul cognitiv și în acest grup mult mai mare de pacienți, cărora li se fac, de asemenea, scanări oculare ca parte a îngrijirii vizuale obișnuite.

Cum se poate preveni retinopatia diabetică?

Riscul de apariție a retinopatiei diabetice sau încetinirea agravării bolii se fac ținând sub control nivelul zahărului din sânge, tensiunea arterială și nivelul colesterolului. Acest lucru se poate face prin asumarea unor decizii de viață sănătoase, deși unii pacienți trebuie să ia și medicamente.

Unele modificări ale stilului de viață pot îmbunătăți starea generală de sănătate și pot reduce riscul de a dezvolta retinopatie:

O alimentație sănătoasă și echilibrată (se reduc sarea, grăsimile și zahărul);

Pierderea în greutate în cazul persoanelor supraponderale sau obeze (trebuie vizat un indice de masă corporală – IMC – între 18,5 și 24,9);

Exerciții fizice regulate (cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos în pas rapid sau mersul cu bicicleta într-un ritm moderat);

Renunțarea la fumat;

Reducerea consumului de alcool (o femeie nu trebuie să bea mai mult de un pahar cu bere sau vin pe zi, iar un bărbat poate bea cel mult două pahare).

De asemenea, se pot prescrie medicamente pentru a ajuta pacientul să controleze nivelul zahărului din sânge (cum ar fi insulina sau metformina), tensiunea arterială (cum ar fi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei – IECA) și nivelul colesterolului (cum ar fi statinele).

Visits: 21

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *