Cum poţi şti cu adevărat dacă ai fost deja bolnav de COVID-19?

Multe persoane bănuiesc că au fost bolnave de COVID-19, fără să aibă dovezi clare în acest sens. Cum se poate ști dacă un om a avut cu adevărat boala?

Sursă foto: Shutterstock

În momentul în care au început să apară în presă primele informații despre noul coronavirus și boala declanșată de acesta, COVID-19, e posibil ca multe persoane să fi fost deja infectate și bolnave fără să știe ce au în realitate. Unele credeau pe atunci că este vorba de o răceală obișnuită, altele, care au avut simptome ceva mai grave, au bănuit că este vorba de gripă. Aceste persoane nu au făcut nici testele de diagnostic, care depistează infecția și nici pe cele de anticorpi, care arată dacă cel testat a avut COVID-19, scrie doc.ro.

Cum afli dacă ai avut sau nu COVID-19?

O modalitate de a afla dacă ai avut această boală este să îți faci un test serologic. Testele serologice detectează prezența anticorpilor în urma infectării cu SARS-CoV-2. Anticorpii sunt proteine create de sistemul imunitar al organismului la scurt timp după ce ai fost infectat sau vaccinat. Aceștia îți ajută corpul să lupte împotriva infecțiilor viitoare și te pot proteja împotriva bolii. Cât durează această protecție diferă pentru fiecare boală și pentru fiecare persoană în parte.

Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, nu se știe exact cât de mare este protecția pe care acești anticorpi o pot oferi împotriva reinfectării cu noul coronavirus. Au fost raportate cazuri confirmate de reinfectare, dar numărul lor este destul de mic. Astfel, cercetătorii fac în continuare eforturi pentru a oferi răspunsuri mai clare în ceea ce privește acest aspect.

Prin urmare, poți face un test de anticorpi IgM și IgG, care îți va arăta dacă ai dezvoltat anticorpi după ce ai fost infectat cu SARS-CoV-2. Pentru acest test care se poate efectua în multe clinici, nu este nevoie de trimitere de la medicul de familie.

Un rezultat pozitiv al testului arată că este posibil să ai anticorpi în urma infectării cu noul coronavirus. Cu toate acestea, există riscul ca un rezultat pozitiv să fi detectat anticorpi de la o infecție cu un alt virus din aceeași familie a coronavirusurilor. Atenție, dacă îți faci un test viral, de diagnostic, pentru SARS-CoV-2, e bine de știut că alte coronavirusuri NU pot produce un rezultat pozitiv la acesta.

Un rezultat negativ al testului serologic poate însemna că nu ai avut COVID-19, dar nu îți dă nicio garanție că nu ești infectat în prezent cu SARS-CoV-2. După infectarea cu coronavirus, poate dura până la trei săptămâni ca organismul să înceapă să producă anticorpi.

Alte semne că e posibil să fi avut COVID-19

Nu este neobișnuit să răcești în timpul iernii. Dar, dacă ai avut o răceală care ți s-a părut mai gravă decât una obișnuită la sfârșitul anului 2019 – începutul anului 2020, există o posibilitate să fi fost vorba de COVID-19. Mai ales dacă așa-zisa răceală s-a prelungit pentru două săptămâni sau mai mult, dacă ai făcut febră sau ai avut dificultăți de respirație ori dacă s-au îmbolnăvit și restul persoanelor din gospodărie care în trecut nu răceau în același timp cu tine, chiar dacă locuiați împreună. De asemenea, dacă îți amintești să fi avut apetit redus și dificultăți în a percepe gusturile și mirosurile pentru mai multe zile, la fel, este posibil să fi avut boala.

De asemenea, ți-ai putea da seama dacă ai avut COVID-19 în cazul în care te-ai confruntat sau încă te confrunți cu simptome pe termen lung. Cei mai mulți oameni se recuperează complet din boală în câteva săptămâni, dar alții, chiar și dintre cei care au avut o formă ușoară de COVID-19, continuă să prezinte simptome și după vindecare.

De exemplu, un studiu¹ publicat în jurnalul științific The Lancet în luna ianuarie 2021 a arătat că, la 6 luni după infecția acută, participanții care au fost bolnavi de COVID-19 se confruntau în continuare cu oboseală sau slăbiciune musculară, cu dificultăți de somn și cu anxietate sau depresie.

Oamenii în vârstă și cei cu afecțiuni grave (boli de plămâni, de inimă etc.) sunt cei mai susceptibili de a rămâne cu simptome persistente ale bolii COVID-19, însă și cei tineri și altfel sănătoși se pot simți rău mai multe săptămâni sau chiar luni întregi după infectare. Cele mai des întâlnite simptome de COVID-19 care persistă în timp sunt oboseala, respirația scurtată, tusea, durerile în piept și cele articulare. Multe persoane au dezvoltat sindromul oboselii cronice, o tulburare complexă caracterizată prin oboseală extremă care nu trece chiar dacă persoana afectată se odihnește suficient.

Alte simptome pe termen lung pot include cefaleea, un ritm cardiac mai rapid, persistența lipsei de gust și miros, problemele de memorie și de concentrare (așa-numita „ceață mentală”), tulburările de somn, anxietatea și depresia, amețeala, o erupție cutanată sau căderea părului. Așadar, dacă după acea afecțiune despre care ai crezut că este o răceală mai puternică sau o gripă ai rămas cu aceste simptome sau cu o parte dintre ele pentru mai multe săptămâni sau luni, este posibil să fi avut COVID-19.

Deși este percepută ca o boală care afectează în primul rând plămânii, COVID-19 poate deteriora și multe alte organe. Această afectare a organelor poate crește riscul de probleme de sănătate pe termen lung. Printre organele care pot fi afectate de COVID-19 includ se numără și inima, testele imagistice efectuate la câteva luni după recuperarea din boală au arătat leziuni de durată ale mușchiului inimii la unii pacienți, chiar și dintre cei care avuseseră simptome ușoare.

De asemenea, chiar și la tineri, COVID-19 poate provoca accidente vasculare cerebrale, convulsii și sindromul Guillain-Barré, o afecțiune care duce la paralizie temporară. COVID-19 poate crește, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Parkinson și boala Alzheimer.

Multe efecte pe termen lung ale bolii COVID-19 sunt încă necunoscute. Având în vedere că este dificil să se prevadă ce se va întâmpla cu persoanele care au rămas cu simptome pe termen lung ale infectării cu SARS-CoV-2, oamenii de știință analizează mai departe această situație, iar medicii sunt sfătuiți să își monitorizeze cu atenție în continuare pacienții care au avut COVID-19.

SURSĂ ARTICOL

Visits: 40