Astronomii au descoperit o mini-lună care se află pe orbita Pământului de trei ani

Pe orbita planetei noastre se află aproximativ 5000 de sateliţi, 500.000 de bucăţi de deşeuri spaţiale şi un obiect natural confirmat: Luna. Astronomii de la Observatorul Steward al Universităţii Arizona spun însă că ar fi descoperit un al doilea satelit natural al Pământului.
Acesta ar fi unul temporar însă, şi se numeşte 2020 CD3, cea mai nouă ”mini-lună” a planetei noastre. O mini-lună (sau un obiect capturat temporar) este o bucată de rocă spaţială care rămâne în orbita Pământului pentru câteva luni sau ani, înainte de a o părăsi (fie arzând în atmosfera planetei, fie plecând de pe orbită).
Majoritatea astronomilor spun că cel puţin o mini-lună se află, în orice moment, pe orbita planetei noastre, însă aceasta este de obicei prea mică pentru a fi descoperită. Până acum, prezenţa unei singure mini-luni a fost confirmată: un asteroid de 0,9 metri lăţime denumit 2006 RH120, care a orbitat Pământul pentru 1 an şi jumătate, între 2006 şi 2007.
Mini-luna are până la 3,5 metri în diametru
Kacper Wierzchos, un cercetător al NASA, care face parte din programul Catalina Sky Survey, finanţat de Universitatea din Arizona, a anunţat descoperirea noii mini-luni pe Twitter, în cursul zilei de 25 februarie. Obiectul pare să aibă între 1,9 şi 3,5 metri în diametru şi are o strălucire asemănătoare cu cea a asteroizilor bogaţi în carbon.
BIG NEWS (thread 1/3). Earth has a new temporarily captured object/Possible mini-moon called 2020 CD3. On the night of Feb. 15, my Catalina Sky Survey teammate Teddy Pruyne and I found a 20th magnitude object. Here are the discovery images. pic.twitter.com/zLkXyGAkZl
— Kacper Wierzchos (@WierzchosKacper) February 26, 2020
Se pare că micul obiect ar fi fost capturat de gravitaţia Pământului în urmă cu trei ani, şi ar urma să ne părăsească în luna aprilie, arată cei de la LiveScience.
Existenţa obiectului a fost confirmată şi de alte observatoare, însă acesta necesită o analiză mai lungă pentru a stabili cu certitudine dacă este cu adevărat o bucată de rocă spaţială, şi nu o rămăşiţă a unui deşeu spaţial. Oricum ar fi, sperăm să avem răspunsul la această întrebare până în aprilie.