COVID-19: Dexametazona scade riscul de deces al bolnavilor critici [studiu]
Potrivit specialiștilor britanici, tratamentul în doze mici cu dexametazonă, un corticosteroid, scade riscul de deces pentru pacienții infectați cu noul coronavirus. Dexametazona este un corticosteroid cu efecte foarte puternice și este destinată bolilor grave. În cadrul studiului clinic Recovery, dexametazona este primul medicament care a demonstrat că reduce numărul deceselor cauzate de infecția cu SARS-CoV-2 care a dus la decesul, până la această oră, a peste 430.000 de oameni la nivel global, scrie doc.ro
Studiul clinic Recovery a fost lansat în aprilie pentru testarea unei game de tratamente potenţiale contra COVID-19. În cadrul studiului, 2.100 de participanți au primit dexametazonă în doză mică sau moderată (6 miligrame pe zi timp de zece zile), spre deosebire de 4.300 de persoane care au primit îngrijiri standard pentru infecția cu noul coronavirus.
Potrivit descoperirilor preliminare, împărtășite cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), s-a demonstrat că tratamentul cu dexametazonă reduce riscul de deces cu aproximativ o treime, iar pentru pacienții care necesită doar oxigen, mortalitatea a fost redusă cu aproximativ o cincime. În schimb, în formele ușoare ale infecției, dexametazona nu a avut rezultate notabile.
Utilizarea medicamentelor din familia steroizilor pentru tratarea infecțiilor respiratorii virale, cum ar fi COVID-19, a fost controversată, susțin specialiștii. Datele din studiile cu corticosteroizi efectuate în timpul focarelor cu SARS (sindromul respirator acut sever) și sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS) cauzate de coronavirusurile asociate au fost neconcludente. Cu toate acestea, având în vedere disponibilitatea pe scară largă a dexametazonei, cercetătorii studiului Recovery au considerat că este important să testeze acest medicament într-un studiu clinic riguros.
Până în prezent, doar medicamentul antiviral remdesivir a avut rezultate promițătoare asupra pacienților cu COVID-19 într-un studiu clinic controlat, randomizat. Deși remdesivir 1 reduce timpul necesar spitalizării pacienților, nu a avut un efect semnificativ statistic asupra deceselor.
În România, dexametazona este deja inclusă în protocolul terapeutic al infecției cu SARS-CoV-2, potrivit Ordinului MS 487/2020 în forma sa actualizată. Astfel, corticosteroizii reprezintă principalul tratament în controlul sindromului de eliberare excesivă de citokine. Administrați la pacienți cu detresă respiratorie acută în cadrul COVID-19, aceștia redus riscul de deces, la 46%, spre deosebire de 62% la cei care nu au primit corticosteroizii.
Se recomandă ca tratamentul cu corticoizi să se administreze pacienților cu COVID-19 cu exces de inflamație și eventual pneumonie în evoluție, când administrarea ar trebui să se inițieze cât mai precoce.
De altfel, tratamentul se recomandă și pacienților cu COVID-19 care se confruntă cu o criză de astm bronșic, BPCO acutizat sau insuficiență suprarenaliană ori în cazurile de șoc septic neresponsiv la amine vasopresoare.
Dexametazona este un corticosteroid care a fost utilizat încă din anii ’60 pentru a reduce inflamația într-o serie de afecțiuni:
poliartrită reumatoidă și alte boli reumatice, incluzând spondilita anchilozantă, artrita psoriazică, artrita reumatoidă juvenilă, lupus și gută acută;
boli ale pielii, cum ar fi pemfigus, eritem sever multiform (sindromul Stevens-Johnson), dermatită exfoliativă, dermatită seboreică severă, psoriazis sever sau micoză fungoides;
colită ulcerativă;
scleroză multiplă și miastenia gravis;
pre-tratament pentru chimioterapie pentru a reduce inflamația și efectele secundare ale medicamentelor pentru cancer;
insuficiență suprarenală.
Dexametazona scade răspunsul defensiv natural al organismului și reduce simptomele precum reacțiile de tip alergic. Medicamentul se administrează doar pe cale orală sau injectabilă.
Cele mai frecvente reacții adverse care pot apărea în urma administrării orale a dexametazonei sunt:
greaţă;
vărsături;
stomac deranjat;
retenție de lichide (umflarea mâinilor sau gleznelor);
apetit crescut;
schimbări de dispoziție, probleme cu somnul;
erupții cutanate, vânătăi;
acnee, transpirație excesivă;
cefalee, amețeli;
tulburări ale ciclului menstrual;
creșterea glicemiei;
hipertensiune arterială.
De altfel, medicația cu corticosteroizii suprimă sistemul imunitar și astfel poate favoriza infecția cu germeni patogeni mai puțin virulenti – cum ar fi infecțiile fungice. De altfel, aceasta poate agrava sau reactiva o infecție pe care pacientul a avut-o deja.
Pacienții care urmează un tratament cu un medicament din familia corticosteroizii trebuie să adopte o dietă echilibrată. Pentru că favorizează retenția de lichide și hipertensiune arterială, bolnavii trebuie să urmeze un regim hiposodat.