De ce coronavirusul nu a dispărut, deși a venit căldura? Epidemiolog: „Nu e suficient să modifice lucrurile în mod semnificativ”
În urmă cu câteva luni, când eram în stare de urgență și când abia se declarase pandemia de coronavirus, unii specialiști spuneau că va veni vara, iar la temperaturi ridicate virusul nu rezistă, astfel că nu se va mai transmite așa de ușor. Vara a venit, dar SARS-CoV-2 nu pare să dispară, dimpotrivă, pandemia s-a accelerat la nivel mondial în ultima perioadă, inclusiv în țări în care acum este cald. În România, de la începutul acestei luni, mai exact din 5 iulie, avem o creștere constantă a numărului de cazuri confirmate.
„S-a spus și s-a dovedit, de fapt, prin studii și Universitatea Harvard a afirmat că practic, transmisibilitatea scade cu aproximativ 20 la sută pe perioada caldă. Însă asta presupune temperaturi de 37 de grade sau peste 37 de grade. Deci, dacă ne aflăm la 32, 33, 34 de grade și nouă ne este cald, asta nu este suficient ca lucrurile să se modifice în mod semnificativ”, a explicat la Digi24 Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.
Pe de altă parte, o eventuală scădere a transmisibilității de 20 la sută poate să fie „compensată” printr-un comportament necorespunzător din partea celor care nu respectă măsurile de protecție și recomandările care sunt făcute. Sunt multe variabile care trebuie avute în vedere, spune Emilian Popovici, scrie digi24.ro.
De ce crește numărul de cazuri în România
Creșterea constantă a numărului de îmbolnăviri era oarecum așteptată, a arătat vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie. „Acum aproximativ șapte săptămâni am făcut o proiecție privitoare la situația pe care o vom afla, dacă numărul bazal de reproducere se va menține undeva la 1,1. El s-a menținut începând cam din ultima săpătămână a lunii mai, să zicem de la 1 iunie, și acum se văd rezultatele, care nu sunt, bineînțeles, pozitive, prin această creștere”, a explicat medicul .
Există o explicație și pentru faptul că tot mai mulți tineri încep să facă forme grave de boală: mobilitatea tinerilor a crescut foarte mult în această perioadă de vacanțe. „Crescând mobilitatea, crește numărul de contacți posibil infectanți și crescând numărul de forme de infecții, practic crescând numărul de infecții, crește și numărul de forme grave, inclusiv cea care se manifestă prin acea furtună citokinică. Faptul că la noi numărul de cazuri este mai crescut la acest segment, 45-55 de ani, se poate explica prin faptul că aceasta este grupa de vârstă cea mai activă în general și atunci, iarăși, mobilitatea este foarte mare, numărul de contacți potențial infectanți este mai mare și numărul de infecții este mai mare”, a arătat profesorul Emilian Popovici.
„Noi am estimat 836 de infecții pentru 14 august. Lucrurile evoluează cam repede”
Această creștere se va menține în continuare, dacă nu reușim să scădem acest număr bazal de reproducere sub 1, mai spune epidemiologul.
„Totul este la oameni. Avem în față și varianta, pe care nu ne-o dorim, ca numărul de infecții să crească progresiv, dacă acest număr bazal de reproducere a infecției se menține, dar avem și varianta cealaltă, ca lucrurile să ajungă pe un făgaș pe care îl dorim, de scădere, dacă oamenii respectă măsurile. Cât pot să crească infecțiile? Noi am făcut o estimare de 836 de infecții noi pentru data de 14 august”, a reamintit profesorul.
„După cum evoluează lucrurile, parcă evoluează cam repede, și pe noi ne surprinde această evoluție și această creștere”, a adăugat Emilian Popovici.
„Ne încadrăm într-o variantă sau alta după felul în care înțelegem sau nu înțelegem că acest virus există, că el este prezent, că infectează, că generează forme grave de boală și că singura metodă de a lupta împotriva lui este să respectăm recomandările”, a spus vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.