Mâncatul pe fond de stres: cum renunți la acest obicei

Legătura dintre stres și mâncatul compulsiv a fost studiată de-a lungul timpului, mai ales în contextul ratei crescute a obezității din ultimele decenii. Nivelul de stres a crescut, pe plan global, ceea ce a determinat și creșterea în greutate a multor persoane, așadar conexiunea există și funcționează pe baza unui mecanism deja stabilit.  

Ce este mâncatul pe fond de stres?

Cunoscut și drept mâncat emoțional, mâncatul pe fond de stres se traduce prin acțiunea de a mânca alimente hiperpalatabile (adică alimente bogate în grăsimi sau zahăr) ca răspuns la emoțiile retrăite. Acesta se întâmplă cel mai des în absența senzației de foame și este declanșat de un hormon, numit cortizol, supranumit și hormonul stresului. Acest hormon servește mai multe funcții ale organismului, printre care cel al reglării glicemiei și al metabolismului. Activarea pe termen scurt a stresului în organism este benefic și poate chiar suprima apetitul. Problema apare atunci când starea de stres se cronicizează, ceea ce duce la menținerea unui nivel crescut al cortizolului în organism care, la rândul său, crește nivelul glicemiei și pofta de mâncare. Odată cronicizat, mâncatul compulsiv, pe fond de stres, duce la dezechilibrarea relației cu mâncarea.

Care sunt cauzele mâncatului emoțional?

Plictiseala: cu toții avem definiții diferite pentru plictiseală, însă cea unanim acceptată este lipsa unei activități sau lipsa dorinței de a întreprinde o acțiune pentru că ni se pare inutilă sau neplăcută. Plictiseala poate duce la căutarea unei activități care să ne ofere o stare de bine, iar adesea aceasta este mâncatul unui aliment hiperpalatabil (ceva dulce și/sau cu grăsimi). Un obicei înrădăcinat: Dacă obișnuiești să mănânci zilnic, alături de colegi, fast-food la masa de prânz, acest obicei se poate transfera și la celelalte mese, spre exemplu, la cină. Partea bună este că obiceiurile sunt învățate, nu moștenite, și pot fi oricând înlocuite cu altele, mai sănătoase.

Stresul financiar, cel legat de profesie sau interacțiunile sociale: interacțiunile sociale prea frecvente sau prea rare sunt asociate cu creșterea poftei de mâncare. Dacă partenerul sau colegii de apartament obișnuiesc să mănânce cantități mai mari de mâncare sau, pur și simplu, mâncare nesănătoasă, te vei obișnui la fel. De asemenea, dacă petreci mult timp în singurătate, vei avea dorința de a te simți mai bine, iar această senzație se obține foarte ușor printr-un desert sau alt aliment hiperpalatabil. Nu e nimic greșit în a te recompensa, din când în când, cu ceva bun, important e ca această acțiune să nu se transforme într-un obicei.

Cum știi dacă poftele tale provin din stres emoțional?

Cel mai des, poftele care, odată satisfăcute, sunt urmate de un sentiment de vinovăție, derivă din stres. Există un test foarte simplu pe care îl poți face atunci când ți se face poftă să mănânci ceva. Întreabă-te dacă ai mânca un măr. Dacă răspunsul este ”da”, atunci îți este, realmente, foame și e absolut normal să mănânci. Dacă răspunsul este ”nu”, înseamnă că pofta nu este una reală.
Uneori, senzația de foame și mâncatul compulsiv sunt dificil de distins, de aceea este important, mereu, să te gândești dacă senzația pe care o ai provine dintr-un obicei, de exemplu, mâncatul unei mese prea consistente seara, sau dacă răspunde unei cerințe normale a corpului. Odată ce înveți să te alimentezi conștient și să întreprinzi obiceiuri mai sănătoase, poftele nejustificate vor începe să dispară.

Metode prin care poți renunța la mâncatul pe fond de stres

Primul pas este ca, în momentul în care ți se face poftă de ceva bun, să zăbovești puțin asupra acestei senazații și să încerci să o analizezi: Ai avut o zi proastă? Te simți mai stresată ca de obicei? Simți nevoia unei recompense? Practicând acest exercițiu îți poți controla mai bine poftele. Un alt element esențial este respectarea celor 3 mese pe zi, care te vor ajuta și în reglarea poftelor dintre mese și a apetitului necontrolat. Nu în ultimul rând, există activități care pot înlocui senzația de poftă, precum cele de mai jos:

  • plimbare în parc
  • O cană de ceai călduț
  • Cititul sau scrisul în jurnal, în fiecare zi
  • O comedie
  • Petrecerea timpul cu animalul de companie
  • Pictatul, desenatul sau coloratul
  • Spălatul pe dinți sau mestecarea unei gume
  • Un pahar de apă (adesea îți este sete și nu îți dai seama)
  • Dansul
  • Practicile relaxante, precum yoga, meditație sau stretching
  • O baie fierbinte
sursa:doc.ro
Visits: 74