Pot dietele vegetariene să prevină bolile de inimă?
Se presupune că vegetarienii sunt mai sănătoși decât carnivorii și mulți oameni obișnuiți trăiesc cu această credință populară. Cercetătorii însă și-au pus întrebarea: așa să fie, oare? Mai mult, un nou studiu care a plecat exact de la această ipoteza i-a pus în discuție credibilitatea.
Conform concluziilor acestuia, consumatorii de carne nu au prezentat un risc semnificativ mai mare de a dezvoltă boli de inima în decurs de 10 de ani, comparativ cu cei care au preferat dietele vegetariene!
„Nu aș afirmă, însă, că o dietă vegetariană este inutilă pentru prevenirea riscului cardiovascular”, a spus liderul studiului, Dr. Hyunseok Kim. „Cu toate acestea, beneficiile cardiace pe un nivel de populație pot fi mai mici decât s-ar presupune”, a declarat D. Kim, specialist în medicină internă la Rutgers New Jersey, Școală de Medicină din Newark, citează doc.ro.
Cum s-a realizat studiul
Studiul a pornit de la afirmațiile unui nutriționist, care a declarat că cercetările anterioare indică faptul că o dietă vegetariană este bună pentru inima. În studiu s-au utilizat datele Anchetei Naționale de Sănătate a Statelor Unite ale Americii, pentru a compară mii de adulți vegetarieni adulți versus consumatorii de carne.
Una dintre constatările certe a fost că vegetarienii din cadrul lotului de studiu erau mai slabi, însă riscul lor de a avea boli cardiace, în ansamblu nu a fost de fapt cu mult diferit față de ceilalți.
„Adepții dietei vegetariene au riscuri mai mici de obezitate, hipertensiune arterială și sindrom metabolic, adică practic, toți factorii de risc pentru boli de inima”, a spus dr. Kim. Dar acest lucru ar putea fi în parte explicat pentru că vegetarienii sunt de multe ori mai tineri și de sex feminin, adică persoane care au deja din start un risc mai mic de a dezvoltă boli de inima.
Dr.Kim și colegii săi de la Rutgers au folosit datele din Anchetă de Sănătate și Nutriție Națională a Statelor Unite, din 2007 până în 2010. Acesta a inclus aproape 12.000 de adulți în vârstă de peste 20 de ani. Dintre cei urmăriți, 263 de persoane (2,3%) au urmat o dietă vegetariană.
Cercetătorii au examinat ratele de obezitate, circumferința medie a taliei, tensiunea arterială crescută și sindromul metabolic, precum și o serie de factori (valori crescute ale colesterolului și nivelurile de glucoză) care cresc riscul de boli de inima.
Ei au evaluat, de asemenea, boală cardiovasculară prin estimarea de risc Framingham, care se calculează în funcție de vârstă, sex, nivelul de colesterol, tensiunea arterială și fumat, și prezice șansele de a dezvoltă boli cardiovasculare, în următorul deceniu.
Cercetătorii au calculat așadar, gradul de risc Framingham al participanților vegetarieni care a fost estimat la 2,7 la sută, în timp ce non-vegetarienii au prezentat un risc de 4,5 la sută. „Diferența dintre grupuril nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic”, a spus Kim.
Așadar, sunt vegetarienii mai sănătoși?
Concluziile studiului au surprins-o pe expertul în nutriție, Connie Diekman, care a afirmat că „am putea lua în considerare acest studiu cu certitudine pe măsură ce identificăm mai multe date cu privire la beneficiile pentru sănătate ale dietei vegetariene, însă un lucru este cert, rezultatele acestui studiu sunt contrare liniilor directoare dietetice pentru americani și documentului privind poziția Academiei de Nutriție și Dietetică Americane, din 2015”. Connie Diekman este director la Clinică Universitară de Nutriție a Universității Washington, din St. Louis.
Conform acestor linii directoare, „consumul de mai multe fructe și legume este corelat cu un risc mai mic de boli cardiovasculare”, a spus Diekman. „Consumul de cereale integrale este de asemenea recomandat pentru a reduce acest risc” a menționat ea.
„Poziția Academiei de Nutriție și Dietetică este aceea că o o dietă vegetariană este asociată cu un risc mai mic de deces prin boală cardiacă ischemică”, a adăugat Diekman, care nu a fost implicată în studiul de față. În plus ea a susținut în continuare că „încurajează oamenii să adopte o dietă, care seamănă mai degrabă cu principiile unei diete vegetariane.”
Studiul este în secțiune transversală un fel de ” instantaneu în timp”, a afirmat Kim, care a admis că există limitări ale studiului. Un principal aspect ar fi că oamenii și-au autoraportat propria dietă, deci nu putem fi siguri cât au fost de sinceri sau obiectivi. „Sunt necesare studii care urmăresc oamenii în timp pentru a evalua mai bine beneficiile unei eventuale diete vegetariene”, a adăugat Kim.
Studiul nu a avut nicio finanțare externă sau vreun fel de finanțare din partea vreunui partener comercial sau industrial.