Tim Drone

Vertijul: cauze, simptome și tratament

Vertijul este caracterizat de senzația de pierdere a echilibrului ori de senzația că totul se învârte în jur. De multe ori, vertijul este cauzat de o problemă a urechii interne.

Există două tipuri principale de vertij: central și periferic. Vertijul central rezultă dintr-o problemă legată de creier și cercetările sugerează că apare în aproximativ 20% dintre cazuri. Vertijul periferic rezultă dintr-o problemă cu urechea internă sau nervul vestibular. Vertijul periferic reprezintă aproximativ 80% dintre cazurile de vertij.

O problemă de sănătate numită vertij pozițional paroxistic benign este cea mai frecventă cauză a vertijului periferic. Poate rezulta din deplasarea cristalelor de carbonat de calciu în urechea internă, care perturbă echilibrul persoanei, scrie doc.ro.

Din ce cauze apare vertijul?

Cele mai comune cauze ale vertijului sunt:

Boala Meniere

Această afecțiune a urechii interne este cauzată de mărirea volumului lichidului din urechea internă. Boala Meniere cauzează, pe lângă vertij, și țiuit în urechi și pierderea auzului.

Nevrită vestibulară

Nevrita vestibulară e declanșată de inflamația nervului vestibular. Principalul simptom al acestei afecțiuni este vertijul sever.

Alte cauze ale vertijului pot fi trauma fizică la nivelul capului sau al gâtului, probleme la nivelul creierului precum tumorile, anumite medicamente care cauzează afecțiuni ale urechii și migrenele severe.

Care sunt factorii de risc pentru vertij?

Există o serie de factori care favorizează ori declanșează vertijul:

Loviturile la cap

Medicația anti-apoplexie

Medicația pentru reglarea tensiunii arteriale

Antidepresivele

Aspirina

Hipertensiunea

Diabetul.

Ce simptome are o persoană cu vertij?

Vertijul este descris de către pacienți prin următoarele simptome:

Senzația de învârtit

Senzația de pierdere a echilibrului

Greață, vărsături

Transpirații

Dureri de cap

Țiuitul urechilor, pierderea auzului.

Simptomele pot persista de la câteva minute la câteva ore și pot reveni oricând.

Cum se diagnostichează vertijul?

Diagnosticarea vertijului nu este întotdeauna simplă – de fapt, poate fi chiar un proces complicat. Acest lucru are legătură cu faptul că persoanele care suferă de această afecțiune au adesea probleme în descrierea simptomelor specifice.

În primul rând, medicul va încerca să afle dacă pacientul suferă într-adevăr de vertij cerându-i să descrie cât mai specific simptomele. Este posibil să întrebe apoi despre istoricul familial și cel medical al pacientului, după care va efectua un examen fizic și va solicita diverse teste. De asemenea, medicul poate efectua o manevră, numită Dix Hallpike, pentru a recrea simptome de vertij. Dacă rezultatul este pozitiv, acesta este diagnosticul vertijului periferic.

Uneori, persoanele cu vertij sunt îndrumate către un medic specialist care se concentrează pe urechea internă sau pe probleme de echilibru.

Ce opțiuni de tratament există pentru vertij?

Tratamentul pentru vertij este recomandat în funcție de cauzele care declanșează această afecțiune. În multe cazuri însă, vertijul dispare de la sine, fără să fie necesar un tratament. Acest lucru este posibil datorită abilității de adaptare a creierului, care învață să se bazeze pe alte mecanisme pentru menținerea echilibrului, atunci când urechea internă are probleme.

O terapie folosită pentru tratarea vertijului este recuperarea vestibulară. Aceasta are rolul de a întări sistemul vestibular, care are funcția de a transmite semnale către creier, cu privire la mișcările capului și ale corpului în raport cu gravitația.

Dacă o infecție sau o inflamație este cauza pentru care a apărut vertijul, este necesar un tratament cu antibiotice și/ sau antiinflamatoare ori steroizi pentru reducerea inflamației și vindecarea infecției.

În cazul în care boala Meniere este cea care a declanșat vertijul, diureticele pot fi prescrise de medic pentru reducerea lichidului acumulat în urechea internă.

Îngrijirea pacientului în caz de vertij

Pacienții cu vertij trebuie să fie foarte atenți pentru a preveni accidentele și rănirea, dar și pentru a reduce șansele producerii unui nou episod de vertij.

Persoanele cu vertij trebuie să fie atente pentru a preveni căderile.

Persoanele cu risc crescut de infarct care au vertij ar trebui să își verifice în mod constant tensiunea arterială, colesterolul și să renunțe la fumat.

Pacienții care suferă de boala Meniere ar trebui să limiteze consumul de sare, întrucât sodiul favorizează retenția de apă în țesuturi.

Persoanele cu vertij ar trebui să adopte o dietă antiinflamatorie, bazată pe alimente organice, pe alimente cu proprietăți antiinflamatoare și bogată în acizi grași Omega-3. Se pot lua și suplimente cu ulei de pește de mare adâncime.

Pacienții diagnosticați cu vertij ar trebui să acorde o atenție sporită hidratării, pentru că deshidratarea favorizează și accentuează simptomele specifice vertijului.

Vertijul este favorizat de oboseală, persoanele care suferă de această afecțiune trebuie să se odihnească bine.

Exerciții de combatere a vertijului

Câteva exerciții pot fi de folos în gestionarea vertijului. Câteva exemple includ:

Exerciții Brandt-Daroff

Acestea implică trecerea de la poziția șezând la cea culcată și invers. Pacientul ar trebui să utilizeze o suprafață moale, cum ar fi un pat sau o canapea. Un studiu recent sugerează că aceste exerciții sunt eficiente, deoarece recalifică organismul pentru a face față amețelilor într-un cadru sigur.

Cum se efectuează exercițiile Brandt-Daroff:

Așază-te în poziție verticală pe marginea patului sau a canapelei.

Întoarce capul la 45 de grade, sau cât este confortabil, spre stânga.

Întinde-te pe partea dreaptă, menținând capul în aceeași poziție (vezi AICI cum se procedează)

Menține această poziție timp de 30 de secunde sau până când amețeala se oprește.

Revino încet la poziția șezând.

Întoarce capul înapoi spre centru.

Repetă exercițiul de cealaltă parte.

Manevra Epley

Aceasta contră într-o serie de mișcări care pot ajuta la gestionarea vertijului prin repoziționarea cristalelor în urechea internă. Scopul este de a atenua greața și amețelile. Cercetările sugerează că această manevră este un tratament deosebit de sigur și eficient pentru vertij pozițional paroxistic benign.

Pentru a efectua manevra Epley dacă vertijul rezultă dintr-o problemă cu urechea dreaptă, de exemplu:

Stai în șezut pe marginea patului.

Întoarce capul cu 45 de grade, sau cât mai confortabil, spre dreapta.

Întoarce brusc capul în poziția inițială.

Menține această poziție timp de 30 de secunde.

Întoarce capul astfel încât să fie acum 45 de grade spre stânga.

Menține această poziție timp de 30 de secunde.

Întoarce capul și corpul cu încă 90 de grade spre stânga, în pat.

Menține această poziție timp de 30 de secunde.

Ridică-te încet.

Trebuie să începi exercițiul din cealaltă parte dacă vertijul provine dintr-o problemă cu urechea stângă.

Visits: 7

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *