Studiu: Imunitatea în fața noului coronavirus ar putea dura 8 luni

Noi date bazate pe analize ale probelor de sânge provenite de la 188 de pacienți care au avut COVID-19 sugerează că imunitatea în fața bolii ar putea dura și 8 luni după apariția simptomelor.

Sursă foto: Shutterstock

Descoperirile, publicate în jurnalul de știință Science în ianuarie 2021, ar putea însemna că persoanele care au avut COVID-19 și s-au vindecat au imunitate de protecție împotriva formei grave de boală cauzată de virusul SARS-CoV-2 timp de mai multe luni sau poate chiar ani după infecție, scrie doc.ro.

Autorii studiului au măsurat anticorpii, celulele B de memorie, celulele T ajutătoare și celulele T ucigașe în același timp. Se pare, spun oamenii de știință, că acesta este cel mai mare studiu realizat vreodată, pentru orice infecție acută, care să fi măsurat toate cele patru componente ale memoriei imune.

Noul studiu ajută la clarificarea unor date referitoare la COVID-19 provenite de la alte laboratoare, care au arătat o scădere dramatică a anticorpilor de combatere a bolii în lunile următoare infecției. Unii cercetători se temeau că această scădere a anticorpilor ar însemna că organismul nu va fi echipat pentru a se apăra împotriva reinfectării cu coronavirus.

Imunitatea în fața coronavirusului poate dura luni sau chiar ani

Scăderea anticorpilor în timp, într-o oarecare măsură, este cât se poate de normală, afirmă autorii studiului de față. Răspunsul imunitar are o primă fază de creștere și, după această expansiune mare, în cele din urmă se contractă oarecum și ajunge la o starea de echilibru.

Echipa de cercetare a descoperit că anticorpii specifici virusului persistă în fluxul sangvin timp de câteva luni după infecție (până la 8 luni). Important este că organismul are, de asemenea, celule imunitare numite celule B de memorie. Dacă o persoană întâlnește din nou coronavirusul, aceste celule B de memorie ar putea reactiva și produce anticorpi SARS-CoV-2 pentru a combate reîmbolnăvirea.

Noul coronavirus își folosește proteina spike pentru a iniția infectarea celulelor umane, astfel încât cercetătorii au căutat celule de memorie B specifice pentru vârful SARS-CoV-2. Au descoperit astfel că aceste celule B de memorie specifice vârfurilor au crescut de fapt în sânge la șase luni de la infecție.

Supraviețuitorii COVID-19 au avut, de asemenea, o armată de celule T gata să lupte împotriva reinfectării. Celulele T „helper” de memorie CD4 au persistat, pregătite să declanșeze un răspuns imun dacă ar fi să întâlnească din nou SARS-CoV-2. Au rămas, de asemenea, multe celule T ucigașe de memorie CB8 +, gata să distrugă celulele infectate și să oprească o nouă reinfectare.

Diferitele părți ale sistemului imunitar adaptiv funcționează împreună, așa că observarea anticorpilor de combatere a COVID-19, a celulelor B de memorie, a celulelor T de memorie CD4 + și a celulelor T de memorie CD8 + în sânge la 8 luni de la infectare este un semn bun, subliniază cercetătorii.

Acest lucru implică faptul că există șanse mari ca oamenii să aibă imunitate de protecție, cel puțin împotriva formelor grave de COVID-19, pentru acea perioadă de timp și, probabil, cu mult peste.

Imunitatea după COVID-19 diferă de la o persoană la alta

Savanții avertizează că imunitatea protectoare variază foarte mult de la o persoană la alta (s-a observat că mărimea memoriei imune poate să varieze și de 100 de ori). Persoanele cu o memorie imunitară slabă pot fi vulnerabile dacă în viitor contactează coronavirusul sau pot fi mai susceptibile de a-i infecta mai ușor pe alții.

Există, deci, persoane, cu o memorie imună mult mai slabă decât a altora și nu este exclus ca acestea să fie mult mai susceptibile la reinfectare. Cu alte cuvinte, deși persoanele care au fost infectate o dată au un anumit grad de imunitate de protecție împotriva reinfectării, nu se poate ști precis deocamdată cât de mare este această imunitate în cazul fiecărui om.

Memoria imunitară obținută după vaccinarea anti-COVID-19 poate fi similară

Însă faptul că memoria imună împotriva SARS-CoV-2 există este, de asemenea, un semn bun pentru companiile care dezvoltă vaccinuri. Autorii studiului spun că lucrarea a urmărit răspunsurile la infecția naturală cu SARS-CoV-2, nu memoria imună obținută după vaccinare.

Este posibil ca memoria imunitară să fie similară și de durată asemănătoare după vaccinare, dar acest lucru se va observa în timp, după ce se adună mai multe date. Cu câteva luni în urmă, studiile au arătat că infecția naturală a indus un răspuns puternic, iar studiul de față arată că acest răspuns poate să dureze mult timp. Studiile privind vaccinurile au fost asociate până acum cu o protecție puternică.

Vaccinurile antrenează răspunsul imun specific organismului uman, inclusiv cel de memorie, prin care corpul învață să recunoască un anumit microorganism străin, să lupte eficient împotriva acestuia și astfel să împiedice îmbolnăvirea în momentul în care va întâlni patogenul real.

Cercetătorii vor continua să analizeze eșantioane de la pacienții cu COVID-19 și în următoarele luni pentru a urmări răspunsurile la 12 până la 18 luni după apariția simptomelor.

Se fac, de asemenea, analize foarte detaliate, cu privire la ce părți de virus sunt recunoscute. În plus, echipa de cercetare își propune să evalueze răspunsul imun nu numai după infecția naturală, ci și după vaccinare. Nu în ultimul rând, savanții fac demersuri pentru a înțelege modul în care memoria imună diferă între persoanele de vârste diferite și modul în care acest lucru poate influența severitatea cazurilor de COVID-19.

În România, procesul de vaccinare continuă conform programului stabilit, cu etapa a doua. Până în prezent există peste 260.000 de persoane vaccinate începând cu 27 decembrie 2020. Etapa a doua a campaniei de vaccinare este destinată persoanelor cu vârste de 65 de ani și peste, persoanelor cu boli cronice, indiferent de vârstă, precum și personalului-cheie care desfășoară activități în domenii esențiale.

A cincea tranșă de vaccin de la Pfizer BioNTech, care constă în 87.750 doze, a sosit pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara în data de 18 ianuarie. Vaccinurile sunt transportate în condiții optime de siguranță, în containere speciale, cu gheață carbonică și folie etanșă.

Statisticile internaționale arată că, până pe 14 ianuarie, Marea Britanie avea cea mai mare rată de vaccinare din Europa, urmată de Danemarca și Italia.

Visits: 45