Studiu: Stopul cardiac nocturn, mai răspândit în rândul femeilor

În timpul nopții, femeile sunt mai predispuse decât bărbații să facă stop cardiac, arată noi cercetări.

Sursă foto: Shutterstock

Moartea subită în somn este un fenomen care pare mai răspândit în rândul femeilor decât al bărbaților, au constatat oamenii de știință. Aceștia spun că este neobișnuit ca mai ales femeile să facă stop cardiac brusc pe timpul nopții, având în vedere că noaptea oamenii se află în aproximativ aceeași stare și anume una de odihnă. Tensiunea arterială, ritmul cardiac și metabolismul sunt mai reduse noaptea decât în timpul zilei, scrie doc.ro.

Ce este stopul cardiac?

Stopul cardiac este pierderea subită a funcției cardiace, a respirației și a cunoștinței. Afecțiunea rezultă de obicei dintr-o problemă cu sistemul electric al inimii, care perturbă acțiunea de pompare a inimii și oprește fluxul de sânge către corp. Stopul cardiac brusc nu este același lucru cu un atac de cord, care are loc când fluxul de sânge într-o parte a inimii este blocat. Cu toate acestea, un atac de cord poate declanșa uneori o tulburare electrică, iar aceasta poate duce la stop cardiac.

Dacă nu este tratat imediat, stopul cardiac poate duce la deces. Supraviețuirea este posibilă cu asistență medicală rapidă și adecvată. Resuscitarea cardiopulmonară, folosind un defibrilator sau masajul cardiac până la sosirea ambulanței pot îmbunătăți șansele de supraviețuire. Majoritatea oamenilor supraviețuiesc atacurilor de cord, însă doar 10% dintre pacienți trăiesc după ce au făcut stop cardiac în afara spitalului.

Foarte multe cazuri de stop cardiac apar în timpul nopții, între orele 22:00 și 06:00 și se pare că majoritatea pacienților sunt femei.

Femeile, mai predispuse la stop cardiac nocturn

În cadrul unui studiu recent, o echipă de cercetare de la centrul medical Cedars-Sinai din California a analizat înregistrările a 4.126 pacienți, cu 3.208 cazuri de stop cardiac brusc în timpul zilei și 918 cazuri pe timp de noapte. În comparație cu cazurile din timpul zilei, cei mai mulți pacienți care au suferit un stop cardiac pe timp de noapte erau de sex feminin. Deși sunt necesare cercetări suplimentare, oamenii de știință sugerează că poate exista o componentă respiratorie care să ducă la un risc crescut de stop cardiac nocturn în cazul femeilor.

Rezultatele au indicat astfel:

25,4% dintre femeile studiate au suferit stop cardiac noaptea, comparativ cu 20,6% dintre omologii lor de sex masculin.

Prevalența bolilor pulmonare a fost semnificativ mai mare la persoanele care au avut un stop cardiac noaptea, comparativ cu cele care au avut stop cardiac în timpul zilei.

La cei care au avut un stop cardiac în timpul nopții exista o prevalență mai mare a fumatului (fie erau fumători în prezent, fie fumaseră în trecut).

Potrivit autorilor studiului, prevalența bolilor pulmonare obstructive cronice și a astmului bronșic s-a dovedit a fi semnificativ mai ridicată în cazurile de stop cardiac pe timp de noapte, comparativ cu cazurile din timpul zilei, indiferent de sex. Medicamentele care afectează creierul, dintre care unele au potențialul de a suprima respirația, s-au dovedit, de asemenea, că erau utilizate semnificativ mai mult de persoanele care au făcut stop cardiac în timpul nopții.

Pe baza acestor constatări, savanții sugerează că medicii ar putea lua în calcul să fie mai precauți atunci când recomandă medicamente care afectează creierul, de exemplu, sedative și medicamente prescrise pentru gestionarea durerii și a depresiei pacienților cu risc crescut, în special femeilor. Studiul este, mai spun oamenii de știință, și o continuare necesară a cercetărilor bazate pe diferențele dintre sexe care definesc o mare parte din domeniul cardiologiei.

Ce afecțiuni cardiace pot duce la stop cardiac brusc?

Stopul cardiac brusc se poate întâmpla persoanelor care nu au boli cardiace cunoscute. Cu toate acestea, o aritmie care pune viața în pericol se dezvoltă de obicei la o persoană cu o afecțiune cardiacă preexistentă, posibil nediagnosticată. Aceste afecțiuni includ:

Boala arterială coronariană

Majoritatea cazurilor de stop cardiac apar la persoanele care suferă de boli coronariene, în care arterele se înfundă cu colesterol și alte depozite, reducând fluxul sangvin către inimă.

Infarctul

Dacă apare un atac de cord, adesea ca urmare a unei boli coronariene grave, acesta poate declanșa fibrilație ventriculară și stop cardiac brusc. De asemenea, un atac de cord poate lăsa țesut cicatricial în inimă. Scurtcircuitele electrice din jurul țesutului cicatricial pot duce la anomalii ale ritmului cardiac.

Inima mărită (cardiomiopatia)

Această boală apare când pereții musculari ai inimii se întind și se măresc sau se îngroașă.

Boala cardiacă valvulară

Scurgerea la nivelul valvelor inimii sau îngustarea acestora poate duce la întinderea sau la îngroșarea mușchiului inimii. Când camerele inimii se măresc sau se slăbesc din cauza stresului cauzat de o supapă strânsă sau cu scurgeri, există un risc crescut de a dezvolta aritmie.

O boală cardiacă congenitală

Când apare stop cardiac brusc la copii sau la adolescenți, acest lucru poate fi cauzat de boli cardiace congenitale. Adulții care au suferit o intervenție chirurgicală corectivă pentru un defect cardiac congenital încă prezintă un risc semnificativ de stop cardiac.

Probleme electrice la nivelul inimii

La unii oameni, problema se află în sistemul electric al inimii, nu la mușchiul inimii sau la supape. Este vorba de anomalii ale ritmului cardiac primar și includ afecțiuni precum sindromul Brugada și sindromul QT lung.

Deoarece stopul cardiac subit este atât de des legat de boala coronariană, aceiași factori care expun o persoană riscului de boală coronariană îi pot crește, de asemenea, riscul de stop cardiac. Acești factori sunt istoricul familial de boală coronariană, fumatul, tensiunea arterială crescută, colesterolul mărit, obezitatea, diabetul, un stil de viață sedentar.

Alți factori care ar putea crește riscul de stop cardiac subit includ un episod anterior de stop cardiac sau un istoric familial de stop cardiac, un atac de cord anterior, un istoric personal sau familial de boli de inimă, cum ar fi tulburările de ritm cardiac, defecte cardiace congenitale, insuficiență cardiacă și cardiomiopatie.

Nu mai puțin important, riscul de stop cardiac brusc crește odată cu înaintarea în vârstă. Apneea obstructivă în somn, consumul de droguri, cum ar fi cocaina sau amfetaminele, dar și un dezechilibru nutrițional, cum ar fi un nivel scăzut de potasiu sau de magneziu, ar putea crește riscul de stop cardiac.

Visits: 47