Tim Drone

Antihistaminice: ce sunt și când se recomandă

Antihistaminicele sunt o clasă de medicamente utilizate în mod obișnuit pentru tratarea simptomelor alergiilor. Alergiile sunt una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice la nivel mondial. Acestea ajută la tratarea afecțiunilor cauzate de prea multă histamină, o substanță chimică creată de sistemul imunitar al corpului.

Sursă foto: Shutterstock

Când histamina reacționează excesiv la un alergen, cum ar fi polenul și părul de la animalele de companie, poate provoca simptome precum tuse, strănut și lăcrimare excesivă. Antihistaminicele sunt cel mai frecvent utilizate de persoanele care au reacții alergice la polen și alți alergeni, scrie doc.ro.

Acestea sunt, de asemenea, utilizate pentru a trata o varietate de alte afecțiuni, cum ar fi probleme de stomac, răceli, anxietate. În plus, sunt uneori, folosite pentru a preveni răul de mișcare cauzat de mișcări repetate atunci când călătorești, dar și ca tratament pe termen scurt pentru insomnii și multe altele.

Ce sunt alergiile?

Corpul te protejează de multe amenințări: pielea îți protejează corpul de elemente exterioare precum soarele, vântul și bacteriile care pot provoca boli și infecții, genele îți protejează ochii de reziduri, iar sistemul tău imunitar luptă cu substanțele străine sau periculoase.

O alergie apare atunci când sistemul imunitar reacționează excesiv la acea substanță „străină”. În cazul unui pacient alergic, substanțele care sunt, de obicei, inofensive și nu deranjează alte persoane, cum ar fi praful sau părul de animale, corpul său va considera acele substanțe drept „străine”, ceea ce va declanșa o reacție excesivă a sistemului de apărare al organismului, care include eliberarea de histamină.

Substanțele care declanșează reacția excesivă se numesc alergeni. Simptomele care rezultă se numesc reacție alergică.

Ce este histamina?

Histamina este o substanță chimică importantă care are un rol într-o serie de procese diferite ale organismului: stimulează secreția de acid gastric, dilată vasele de sânge, afectează ritmul cardiac, dar și contracțiile musculare din intestine. De asemenea, ajută la transmiterea mesajelor între celulele nervoase și ajută fluidele să se deplaseze prin pereții vaselor de sânge. Histamina este eliberată, de asemenea, dacă corpul tău întâmpină o amenințare provenită de la un alergen. Histamina face ca vasele să se dilate, ducând la simptome specifice alergiei. Cele mai frecvent lucruri care pot provoca o reacție alergică la unii oameni includ: alimentele, praful, polenul, părul, saliva sau urina animalelor de companie, mucegaiul, mușcăturile și înțepăturile de insecte, latexul și anumite medicamente.

Ce simptome alergice provoacă histaminele?

Prea multă histamină, cauzată de faptul că corpul tău este hipersensibil și reacționează excesiv la un alergen, provoacă o varietate de simptome precum:

• congestie, tuse;

• respirație șuierătoare, dificultăți de respirație;

• oboseală;

• mâncărime la nivelul pielii, urticarie și alte erupții cutanate;

• mâncărime în zona ochilor, ochi roșii și umezi;

• rinoree (secreție nazală) sau nas înfundat;

• strănut;

• insomnie;

• greață și vărsături.

Ce sunt antihistaminicele?

Un antihistaminic un medicament eliberat cu sau fără prescripție medicală, care acționează împotriva histaminei. Antihistaminicele sunt împărțite în două subtipuri majore. Primul subtip se numește antagoniști ai receptorilor H-1 sau blocanți H-1. Acest subtip de antihistaminice este utilizat pentru tratarea simptomelor alergice. Al doilea subtip se numește antagoniști ai receptorilor H-2 sau blocanți H-2. Acestea sunt utilizate pentru tratarea afecțiunilor gastrointestinale, inclusiv a bolii de reflux gastroesofagian, ulcere peptice, gastrită, rău de mișcare, greață și vărsături.

Subtipul blocantului H-1 este descompus în continuare în:

• antihistaminice de primă generație, cele mai vechi;

• antihistaminice de a doua generație.

H-1 și H-2 din denumirea antihistaminicelor se referă la tipul de celulă, locația receptorului de histamină, pe care medicamentul antihistaminic îl blochează.

Care este diferența dintre antihistaminicele din prima și a doua generație?

Antihistaminicele din prima generație au fost primul tip aprobat de Food and Drug Administration (FDA). Au început să fie aprobate în Statele Unite ale Americii în anii 1930. Acestea acționează asupra receptorilor de histamină din creier și măduva spinării împreună cu alte tipuri de receptori și traversează bariera hematoencefalică provocând somnolență.

Antihistaminicele de a doua generație au fost aprobate de Food and Drug Administration (FDA) și au apărut pentru prima dată în anii 1980. Antihistaminicele din a doua generație sunt considerate mai sigure decât antihistaminicele din prima generație, deoarece nu provoacă somnolență, dacă sunt administrate în doze obișnuite și interacționează cu mai puține medicamente.

Dacă ai alergii, probabil că iei un antihistaminic H-1. Există multe antihistaminice H-1 eliberate fără prescripție medicală precum: bromfeniramină, clorfeniramină, clemastină, ciproheptadină, dexchlorpheniramine dimenhydrinate, difenhidramină, doxilamină, hidroxizină, fenindamină. Blocantele H-1 fără prescripție medicală includ: azelastină, loratadină, cetirizină, desloratadină, fexofenadină.

Dacă ai problemele cu stomacul, probabil că medicul ți-a recomandat să iei un antihistaminic H-2, cum ar fi: Cimetidină, Famotidină, Nizatidină, Ranitidină. Pe lângă alergii, antihistaminicele H-1 tratează și alte afecțiuni medicale, precum: rinita alergică, conjunctivită alergică, urticarie și alte erupții pe piele, alergii la mâncare, hipersensibilitate la anumite medicamente, mușcături și înțepături de insecte. De asemenea, antihistaminicele H-1 de prima generație tratează și insomnia, răul de mișcare, anxietatea.

Antihistaminicele H-2 tratează arsurile la stomac, refluxul gastroeofagian, ulcerele duodenale și gastrice, sindromul Zollinger-Ellison, care este o tumoare neuroendocrină. Alte afecțiuni tratate cu antihistaminice includ: anorexia, durerile de cap, șocul anafilactic, amețelile, unele tipuri de dureri osoase și totodată, reduce rigiditatea musculară și tremurăturile specifice în boala Parkinson.

Nu există multe dovezi care să sugereze că un anumit antihistaminic este mai bun decât altul în ameliorarea simptomelor alergice. Unii pacienți consideră că anumite tipuri funcționează bine pentru ei, iar alții, nu. Este posibil să fie nevoie să încerci mai multe tipuri pentru a găsi cel mai bun medicament pentru a-ți controla simptomele.

Care sunt efectele secundare ale antihistaminicelor?

Unele dintre efectele secundare frecvente ale antihistaminicelor de primă generație includ:

• somnolenţă;

• gură uscată;

• ochi uscați;

• vedere încețoșată sau dublă;

• amețeli și dureri de cap;

• tensiunea arterială scăzută;

• îngroșarea mucoasei în căile respiratorii;

• creșterea ritmului cardiac;

• dificultăți la urinare și constipație.

Unele dintre efectele secundare frecvente ale antihistaminicelor de a doua generație includ: durere de cap, tuse, oboseală, dureri de gât sau abdominale, disconfort abdominal, greață sau vărsături.

Efectele secundare frecvente ale antihistaminicelor H-2 includ:

• somnolenţă;

• dureri articulare sau musculare;

• dureri de cap;

• senzația de confuzie, la pacienții vârstnicii;

• ameţeală;

• umflarea sânilor și sensibilitate.

Antihistaminicele vin sub mai multe forme de administrare, inclusiv: lichide, creme, loțiuni, geluri, siropuri, picături de ochi, tablete, spray-uri nazale, capsule sau supozitoare.

Recomandări în administrarea antihistaminicelor

Multe medicamente interacționează cu antihistaminicele, astfel încât este important să te consulți cu medicul. Este posibil ca unele antihistaminice să nu fie adecvate în cazul în care ai boli de inimă sau de ficat, boli de rinichi sau epilepsie. Poate exista riscul ca administrarea anumitor medicamente în același timp cu antihistaminicele să interacționeze sau să crească riscul apariției reacțiilor adverse. De aceea, este indicat să îți informezi medicul, dacă iei antidepresive, medicamente pentru indigestie sau ulcer gastric, remedii pentru tuse și răceală.

Încearcă să nu bei alcool în timp ce urmezi un tratament cu antihistaminice, mai ales dacă este unul care produce somnolență, deoarece poate crește șansele apariției acestui efect. De asemenea, este recomandat să discuți cu un specialist dacă ești însărcinată ori intenționezi să devii mamă sau dacă alăptezi, pentru că unele antihistaminice nu sunt recomandate în timpul sarcinii, deoarece pot provoca malformații congenitale, în doze foarte mari, și în plus, pot trece în laptele matern. Mai mult decât atât, copiii și vârstnicii sunt mai sensibili la efectele antihistaminicelor, de aceea se va acorda o atenție specială utilizării acestor medicamente la această categorie de pacienți.

Visits: 15

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *