Tim Drone

Granulomul dentar: ce este și cum se tratează?

Pulpa dentară se infectează fie din cauza cariilor, fie din cauza expunerii accidentale care duce la necroză sau moartea pulpei. Una dintre cele mai dureroase probleme este apariția unui granulom dentar, scrie doc.ro.

Sursă foto: Shutterstock

Infecția bacteriană a pulpei dentare poate duce la leziuni periapicale care sunt, în general, diagnosticate fie la examinarea unei radiografii dentare de rutină, fie în urma durerii acute la un dinte. Majoritatea leziunilor periapicale pot fi clasificate ca granuloame dentare, chisturi radiculare sau abcese (apariția granuloamelor periapicale variază între 9,3 și 87,1%).

Ce este granulomul dentar?

Infecția persistentă a pulpei dentare provoacă inflamații, iar sistemul imunitar al persoanei o împiedică printr-un țesut de granulație format din leucocite, limfocite, capilare, celule plasmatice și fibroblaste. Locul infecției este practic înconjurat de o capsulă fibroasă cunoscută sub numele de granulom dentar. Aceasta este metoda naturală a corpului de a preveni răspândirea infecției în zonele din apropiere. Cu toate acestea, deoarece granulomul conține o rețea de capilare, bacteriile tot se răspândesc în unele cazuri.

Granulomul dentar este o masă care se poate forma undeva în rădăcina unui dinte mort, deși cel mai frecvent se găsește la vârful rădăcinii. În mod normal, nu creează probleme și este adesea detectat în timpul examinării dentare de rutină sau se observă în urma unei radiografii.

În unele cazuri, granulomul poate rămâne inactiv și capsula din jur poate deveni mai groasă, acoperind complet bacteriile moarte și pulpa dentară. În alte cazuri, grenulomul poate provoca dureri severe și umflături ale gingiilor. Pacientul se va plânge, de asemenea, de

sensibilitatea la cald și rece, precum și de durere în timp ce mestecă.

Granulomul dentar poate fi simplu conjunctiv, epitelial sau chistic și poate apărea atât la adulți, cât și la copii.

Din ce cauze apare granulomul dentar?

Există mai mulți factori care pot duce la apariția unui granulom dentar. Diverse leziuni și fracturi ale dinților, dar și cariile dentare pot duce la infecții care pot provoca pulpită, adică inflamația pulpei dentare. Un alt factor care duce la exacerbarea simptomelor este parodontita sau inflamația care s-a răspândit în țesuturi și os în jurul dintelui.

Un granulom poate deveni, de asemenea, problematic după extracția unui dinte infectat, unde mai rămâne o anumită infecție, în ciuda curățării adecvate. Alți factori declanșatori pot fi stresul și răcelile.

Ce complicații poate avea un granulom dentar?

În afară de durere, umflarea gingiilor și posibila pierdere a dintelui, granulomul poate avea și alte complicații, mai grave. Infecția se poate răspândi în țesuturile conjunctive și în țesuturile moi, poate duce la formarea de puroi și abces, sau chiar la infecție osoasă (osteomielită). Din păcate, infecția cu granulom dentar se poate răspândi și dincolo de cavitatea bucală și poate duce la infecții sistemice.

Ce opțiuni de tratamentul există pentru granulomul dentar?

Planul de tratament se bazează pe dimensiunea granulomului, gradul de infecție și eventualele complicații. În stadiul inițial al infecției, pot fi efectuate tratamente endodontice, adică terapia canalului radicular și irigarea prin aspirație pentru a scăpa de infecție. Pot fi prescrise antibiotice pentru a elimina infecția în întregime.

Cu toate acestea, intervenția chirurgicală poate fi necesară în unele cazuri în care tratamentul obișnuit nu este eficient. Dacă dintele este crăpat sau cariat, acesta nu poate fi salvat și trebuie extras. În zilele noastre, hemisecția (tăierea dintelui în jumătate) sau rezecția vârfului rădăcinii sunt preferate pentru a finaliza extracția dentară într-un efort de a salva cât mai mult posibil din dintele natural. Hemisecția implică îndepărtarea părții deteriorate a rădăcinii și a coroanei dintelui respectiv. Pe de altă parte, rezecția vârfului rădăcinii implică îndepărtarea părții bolnave a rădăcinii împreună cu țesutul înconjurător. În cazul unui abces, acesta este deschis și drenat.

Cum poți preveni problemele dentare?

Spală-ți dinții de două ori pe zi, dimineața și seara, cu peria și pasta de dinți potrivită. Dacă ai anumite probleme dentare sau gingivale, medicul stomatolog îți poate recomanda o pastă de dinți care să conțină anumite substanţe sau o apă de gură specială.

După periaj, folosește ața dentară pentru a curăța și spațiile dintre dinți.

La final, clătește cavitatea bucală cu o apă de gură cosmetică sau cu una terapeutică, în funcție de eventualele probleme cu care te-ai putea confrunta (osteită alveolară, placă, gingivită etc.).

Ai grijă la alegerile alimentare. Consumul de zahăr și de alcool pot contribui la apariția problemelor dentare. Alcoolul poate eroda suprafața exterioară a dinților, ducând la pierderea smalțului. Abuzul de alcool este asociat cu un risc crescut de cancer la gură. O dietă sănătoasă, bogată în legume, leguminoase, fructe și cereale integrale este importantă nu doar pentru sănătatea generală, ci și pentru dinți.

Evită țigările. Fumatul poate păta dinții, aducându-i la o nuanță galbenă, poate provoca respirație urât mirositoare și poate crește riscul de boli ale gingiilor, pe lângă creșterea riscului de a dezvolta alte probleme grave de sănătate.

Mergi la controale stomatologice regulate. Controlul îi permite medicului dentist să descopere eventualele probleme dentare și să le trateze. Lăsarea acestor probleme netratate le-ar putea face mai dificil de rezolvat în viitor.

Cât de des ar trebui să mergi la dentist?

Unii stomatologi recomandă vizite o dată la 3 luni, iar alții le pot indica pacienților să vină o dată pe an. Frecvența controalelor depinde și de starea danturii și a gingiilor pacientului. În general, cu cât riscul de probleme dentare este mai mic, cu distanța între vizitele la stomatolog poate fi mai mare. În general, poate fi suficient ca persoanele cu o sănătate orală bună să meargă la stomatolog o dată pe an, în timp ce persoanele cu probleme dentare mai mult sau mai puțin grave trebuie să meargă mai des până la rezolvarea acestora.

La fiecare control, medicul dentist examinează dinții, gingiile și gura, întreabă pacientul despre starea generală de sănătate și despre orice probleme a avut cu dinții, gura sau gingiile de la ultima vizită. De asemenea, stomatologul poate oferi îndrumări cu privire la alimentație și la obiceiurile de curățare a dinților. În timpul controlului poate fi nevoie de un detartraj, adică eliminarea tartrului de pe dinți și de sub gingie. La fumători, detartrajul ar trebui făcut mai des, cam o dată la 3 luni.

Visits: 49

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *