Tim Drone

Studiu: Hipertensiunea poate cauza fibrilație atrială

Primele dovezi din datele genetice conform cărora hipertensiunea este asociată cauzal cu fibrilația atrială, cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac, au fost publicate în Jurnalul European de Cardiologie Preventivă în februarie 2021, scrie doc.ro.

Sursă foto: Shutterstock

În mod normal, inima se contractă și se relaxează într-un ritm obișnuit. În fibrilația atrială, camerele superioare ale inimii (atriile) bat neregulat în loc să bată eficient pentru a muta sângele în ventricule. Practic, fibrilația atrială înseamnă o tulburare de ritm cardiac, care poate duce la formarea de cheaguri de sânge, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și alte complicații legate de inimă.

Fibrilația atrială este cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac, afectând peste 40 de milioane de persoane la nivel global. Persoanele cu această tulburare prezintă un risc de cinci ori mai mare de a suferi un accident vascular cerebral decât cele care nu o au. Diverse studii au arătat o asociere între tensiunea arterială crescută și dezvoltarea fibrilației atriale, dar nu au existat dovezi puternice ale cauzalității directe.

Tensiunea arterială prea mare crește riscul de fibrilație atrială

Pentru a investiga dacă tensiunea arterială are un impact direct asupra riscului de fibrilație atrială, o echipă internațională de cercetare a efectuat un studiu¹ controlat randomizat în mod natural – numit randomizare mendeliană. Savanții au folosit date din cel mai mare studiu de asociere la nivel de genom (GWAS) privind tensiunea arterială și fibrilația atrială, care a inclus mai mult de un milion de indivizi de origine europeană – dintre care 60.620 aveau fibrilație atrială și 970.216 nu.

Primul pas a fost identificarea a 894 de variante genetice asociate tensiunii arteriale. În continuare, cercetătorii au analizat care dintre aceste variante joacă un rol în fibrilația atrială. Pentru efectuarea studiului controlat randomizat în mod natural, cele 894 de variante genetice au fost alocate aleatoriu tuturor participanților la concepție, oferind fiecărui individ un nivel de tensiune arterială. Anchetatorii au analizat apoi asocierea dintre tensiunea arterială și fibrilația atrială.

Astfel, tensiunea arterială crescută a fost asociată cu un risc crescut de fibrilație atrială. Mai exact, creșterile cu 1 mmHg ale tensiunii arteriale sistolice, ale tensiunii arteriale diastolice și ale presiunii pulsului au fost asociate cu creșteri relative de 1,8%, 2,6% și respectiv 1,4% ale riscului de fibrilație atrială.

Rezultatele studiului oferă dovezi puternice ale unei relații cauzale între valorile mari ale tensiunii arteriale și fibrilația atrială, afirmă cercetătorii. Utilizarea informațiilor genetice în analize minimizează probabilitatea de cauzalitate inversă (adică faptul că fibrilația atrială cauzează tensiune arterială ridicată) sau că alte trăsături legate de fibrilația atrială au fost responsabile. Studiul de față a arătat că relația nu a fost determinată de alte afecțiuni, cum ar fi boala coronariană sau obezitatea.

Aceste descoperi confirmă ipoteza că fibrilația atrială poate fi prevenită. Concret, controlul strict al tensiunii arteriale ar putea fi o strategie eficientă pentru a împiedica fibrilația atrială și complicațiile acesteia, care includ accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, demență și depresie.

Autorii studiului concluzionează că stabilirea faptului că tensiunea arterială crescută duce la fibrilație atrială oferă un impuls suplimentar pentru strategiile de sănătate publică care vizează îmbunătățirea controlului tensiunii arteriale în populația generală și pentru eforturile individuale de a menține nivelurile sub control.

Cum se poate preveni creșterea tensiunii arteriale?

Tensiunea arterială ridicată poate fi adesea prevenită sau redusă printr-o alimentație adecvată, menținerea unei greutăți sănătoase, efectuarea de exerciții fizice regulate, limitarea consumului de alcool și evitarea fumatului.

O alimentație adecvată

Pentru a preveni hipertensiunea, alimentația trebuie să fie bogată în legume și fructe. La fel de important este consumul mare de fibre, cum ar fi orez integral, pâine integrală și paste integrale. Atenție, sarea crește tensiunea arterială, deci trebuie consumată cu moderație, adică cel mult o linguriță pe zi.

Consum responsabil de alcool

Consumul de alcool în mod regulat poate crește tensiunea arterială în timp. Păstrarea consumului în limitele recomandate este cel mai bun mod de a reduce riscul de hipertensiune arterială. Alcoolul este, de asemenea, bogat în calorii, ceea ce crește riscul de obezitate, care, de asemenea, poate crește tensiunea arterială. Persoanele care beau alcool e bine să se limiteze la un pahar de bere sau vin pe zi (femeile) sau două pahare (bărbații).

O greutate corporală normală

Supragreutatea și obezitatea obligă inima să lucreze mai mult pentru a pompa sânge în organism, ceea ce poate crește tensiunea arterială. Pentru a afla care este greutatea normală în funcție de înălțime, de vârstă și de activitatea unei persoane, se va folosi un calculator pentru indicele de masă corporală (IMC). Dacă trebuie să slăbești, e bine să reții că până și pierderea a câteva kilograme face o mare diferență pentru tensiunea arterială și starea generală de sănătate.

Activitate fizică regulată

A fi activ și a face mișcare regulată scade tensiunea arterială, menținând inima și vasele de sânge în stare bună. Exercițiile fizice regulate pot ajuta, de asemenea, la pierderea în greutate, ceea ce contribuie la scăderea tensiunii arteriale. Adulții ar trebui să facă cel puțin 150 de minute (2 ore și jumătate) de activitate de intensitate moderată pe săptămână, cum ar fi mersul cu bicicleta sau mersul pe jos în pas alert.

Reducerea cofeinei

Mai mult de 4 căni de cafea pe zi pot crește tensiunea arterială. Dacă ești mare fan al cafelei, al ceaiului negru sau verde ori al altor băuturi bogate în cofeină, cum ar fi unele sucuri sau energizante, ia în considerare reducerea acestora. Evident, poți bea cafea și ceai ca parte a unei diete echilibrate, dar este important ca aceste băuturi să nu fie principala sau singura ta sursă de lichid. Încearcă să bei maxim una-două căni de cafea sau de ceai negru ori verde în prima parte a zilei, până la cel târziu ora 15:00. Ulterior, poți bea cafea decofeinizată sau ceai de plante fără cofeină.

Renunță la fumat

Fumatul exercită un efect hipertensiv, în principal prin stimularea sistemului nervos simpatic. În ceea ce privește impactul fumatului cronic asupra tensiunii arteriale, datele disponibile nu evidențiază în mod clar o relație cauzală directă între acești doi factori de risc cardiovascular.

Cu toate acestea, fumatul, care influențează rigiditatea, ar putea avea un efect dăunător mai mare asupra tensiunii arteriale centrale, care este mai strâns legată de afectarea organelor țintă decât tensiunea arterială brahială. Fumătorii hipertensivi sunt mai predispuși să dezvolte forme severe de hipertensiune, efect conectat, probabil, cu ateroscleroză accelerată.

SURSĂ ARTICOL

Visits: 5

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *