De ce stereotipurile de gen dăunează grav sănătății

La început, femeia avea dureri de picioare. Medicul a crezut că este o problemă legată de gută sau poate că este o sarcină: ,,Probabil e vorba doar despre hormoni’’.

Îndoindu-se de propriile simptome, aceasta a îndurat șapte ani de dureri pentru ca într-un final să ajungă la urgențe. Acolo a fost asigurată că starea sa era legată de copilul pe care tocmai îl născuse: ,, Cardiomiopatia postpartum’’.

Într-un final, un reumatolog a identificat adevărata origine a bolii și a diagnosticat-o cu boala lupus.

Bazându-se pe propria experiență, istoricul feminist, Elinor Cleghorn, a publicat în luna iunie a anului trecut cartea ,, Unwell women: a journey through medicine and myth in a man-made world’’ (Femei bolnave: o incursiune în medicină și mit într-o lume a bărbaților’’).

Englezoaica povestește în cartea sa cum sănătatea femeilor a fost înțeleasă și interpretată în mod eronat de-a lungul istoriei.

Tabu

„Așa-numita „natură” a femeilor, reprezentările pe care ni le-am făcut despre ele ca fiind creaturi slabe au pătruns de mult timp în medicină”, confirmă neurobiologul Catherine Vidal.

Anul trecut, Cathrine Vidal a scris un raport ce aduce clarificări acestui subiect. pentru Consiliul pentru egalitatea între femei și bărbați : ,,Luarea în calcul a sexului și a genului pentru o mai bună îngrijire : o provocare a sănătății publice’’.

Ea explică faptul că, în primul rând, codurile sociale legate de genul feminin și masculin influențează exprimarea simptomelor, relația cu corpul și apelarea la îngrijiri.

În rândul îngrijitorilor, prejudecățile de gen pot influența interpretarea semnelor clinice sau gestionarea patologiilor.

Boliile așa-zise ,,feminine’’ sau ,,masculine’’ par să fie un bun exemplu pentru această problemă.

Femeile sunt mai predispuse să dezvolte boli cardiovasculare: 56% mor din această cauză, față de 46% dintre bărbați. De asemenea, infarctul miocardic este încă subdiagnosticat în rândul femeilor întrucât este considerat ca fiind o boală ce afectează bărbații stresați din cauza muncii.

Și este adevărat că femeile au  de două ori mai multe șanse să sufere de depresie decât bărbații. Dar motivul principal nu e reprezentat de hormonii feminini, așa cum s-a susținut mult timp. Cercetările au arătat că diferența de gen în ceea ce privește prevalența depresiei variază în funcție de mediul socio-economic.

Alte boli, legate de sănătatea sexuală și reproductivă a femeilor nu prea sunt luate în considerare. Astfel, endometrioza, de acum înainte recunoscută, a fost subdiagnosticată pentru multă vreme, mai ales pentru că se supunea tabuurilor.

,,Abia în anul 2020, această boală a fost inclusă în materia studiată în al doilea an de medicină’’, afirmă cu regret Cathrine Vidal, care semnalează necesitatea formării de specialiști în domeniul sănătății în ceea ce privește problemele de gen.

,,Să trecem peste’’

Însă întârzierile legate de luarea măsurilor sau de depistarea bolilor au deseori legătură cu femeile însele.

Un studiu efectuat în Franța a arătat că, în medie, femeile sună la ambulanță cu 15 minute mai târziu decât bărbații, atunci când este vorba despre un infarct. Acest fapt crește riscul de a rămâne cu leziuni permanente sau de a primi îngrijiri ce nu mai sunt atât de eficiente.

,,Femeile se îngrijorează mai puțin pentru sănătatea lor, adesea o pun pe un loc secundar, după familie sau muncă’’, își exprimă regretul Calire Mounier-Vehier.

Articolul complet publicat de France24 aici –

Traducere de Antonia Dinu

Știre preluata de la www.rfi.ro